Cuvintele Lipsă…

What A Wonderful World…

Din ciclul „Blogosfera de +10(zece )” : Radu Moraru – „Elena Udrea e rănită și zgârie rău !”


„In 2004 nu stia nimeni de ea, in 2005 a ajuns vedeta si, cu ajutorul lui Traian Basescu, a ars foarte multe etape devenind, in doar citiva ani, politicianul-jucator din PDL si de pe scena politica. I s-au dat pe mina miliarde de euro, anumiti oameni din serviciile secrete i-au suflat in pinze, “curajosii” din partid au fost mucles, cei din opozitie au atacat-o prost, facindu-i un imens serviciu iar doamna, “ea insasi”, cred ca a ametit si a fost cuprinsa de betia puterii! A devenit un fel de Adrian Nastase la feminin!

Cind lucrurile au inceput sa ii scirtiie Elena Udrea si-a cumparat presa, televiziuni sau ziare! Private sau de stat! Si-a construit dusmani si prieteni contra naturii! Declaratiile EI de avere sint o oglinda perfecta a politicii romanesti, dar inca nu o intreaba nimeni de sanatate pentru ca inca e ea, DOAMNA! Miine, cind va fi doar un articol din presa mondena, o vor lua toti la intrebari! Mare pacat! Ca si AN, EU putea deveni unul dintre cele mai bune produse ale politicii romanesti!

Din nefericire pentru ea dar si pentru sperantele romanilor in femeia tinara, puternica si curata din politica RO, Udrea a esuat lamentabil. Multi o vad terminata. Nu, atentie, inca mai are forta, e felina ranita  de la care te poti astepta la orice! Inca se mai poate intoarce ca o victorioasa! Dar niciodata nu va mai juca in esalonul superior, va ramine o “cusatoreasa” de divizia B!

Unde a gresit?! Multi se intreaba si, imi permit, cu modestia de rigoare, sa arat greseala pe care a facut-o, fundamentala, exact eroarea lui “Insusi”! A crezut ca, daca va avea televiziunile, ziarele  si ziaristii ei, plus informatii din lumea serviciilor, va putea sa controleze oameni si evenimente! Total fals! Iar cind am vazut ca se inconjoara de Dan Andronic si ii maninca din palme toate sfaturile otravite, am stiut ca isi arunca la gunoi intreaga cariera politica!

Dan Andronic l-a slujit cu abnegatie si devotament pe Adrian Nastase perdantul, Dan Andronic
l-a “ajutat” pe Tariceanu sa devina un looser. In 2009 a incercat din toata fiinta sa sa se infiltreze fix linga Traian Basescu. Nu i-a reusit iar Base a cistigat! Singura care a picat in plasa a fost Udrea si iata, mai rapid decit Nastase sau Tariceanu, femeia promitatoare a politicii romanesti se face de risul curcilor! Culmea, Dan Andronic l-a “sfatuit” un pic si pe Emil Boc si acela este exact momentul in care fostul premier a inceput sa se prabuseasca!

Foarte interesant acest personaj care prabuseste pe toti cei pe care ii “slujeste”! B1 are probleme, iar Andronic cica se va ocupa si de rebrandingul cotidianului “Evenimentul zilei”. Ba de curind s-ar fi bagat si pe sub pielea sefului SRI, George Maior. Foarte tare! Oare cine va fi urmatorul pe care il va prabusi?!

Elena Udrea stie ca a gresit enorm, stie ca are niste cicatrici ce nu se vor sterge decit printr-o minune, dar nu cred ca e terminata! Inca va mai face multe victime si o vad supravietuind esafodajului ce i se va pregati! Dar nu va mai juca niciodata in Champions League! Sa se bucure daca va mai juca vreodata! Parerea mea… Sa fiti iubiti!” ( Radu Moraru : http://www.nasul.tv/2012/04/04/elena-udrea-e-ranita-si-zgirie-rau/#.T50JKrWkDvs.facebook )


29/04/2012 Posted by | Aproape Politică..., Bila Albă, Bile De Blog, Blogosfera de +10(zece plus) !!! | , , | 2 comentarii

Din ciclul „Blogosfera de +10( zece )” : «Elena Udrea, colivăreasa PDL», un excelent articol, semnat Andreea Pora !

« Cu egoul umflat până la a se închipui o Margaret Thatcher a României, avidă de putere, în goană după notorietate, cu gesturi excesive şi incapabilă să înţeleagă constrângerile unei poziţii oficiale, cu un mariaj şi nişte relaţii nepotrivite cu banul public, Elena Udrea a devenit de neoprit şi de necontrolat.

Excluderea lui Cristian Preda din PDL este încununarea politicii şubrede, eminamente oportuniste, fără vreo fărâmă de viziune şi onestitate, consecinţa şirului stupid de gafe făcute de Elena Udrea în Bucureşti.

Doamna poate deja să strige triumfătoare: „v-am ciuruit“. De data asta, PDL şi electoratul bucureştean. Mai rău, cele numai 2 voturi împotrivă, Paleologu şi Baconschi (Macovei era în avion la ora aia), arată că întreaga conducere a PDL este dominată de antiintelectualism, de tipologia Prigoană-Udrea- Oltean-Blaga, baronii sub a căror greutate moare strivită orice urmă de reformă şi modernism. Vreo mirare? Nu. Încă de la bun început, tinerii reformişti au fost văzuţi cu ochi răi, impuşi de Băsescu, prea idealişti, principiali şi oneşti pentru gustul baronilor şi baroneselor.

Poziţionările lor împotriva practicilor de partid-stat şi a corupţiei, pledoaria pentru integrităţi, coerenţă şi logică politică au fost înghiţite ca o „broască râioasă“, vorba „barosanului“ Oltean. Anarhia organizatorică din PDL, dominaţia exercitată de la Congres încoace de noua tripletă Udrea-Anastase-Oltean, plecarea lui Frunzăverde cu toată filiala şi un întreg cortegiu de primari, pierderea majorităţii la Senat, toate sunt consecinţa directă a incapacităţii lui Emil Boc de a gestiona partidul. A puterii excesive deţinute Elena Udrea prin susţinerea acordată continuu de Traian Băsescu. Decapitarea lui Cristian Preda se înscrie în această logică. PDL, sub înalta îndrumare a Elenei Udrea, a ales între Prigoană şi Preda, între două tipuri de politician. Pentru că mesajul transmis de excludere transcende conflictul punctual legat de strategia pentru Bucureşti, este capitularea partidului în faţa politicii de conjunctură, clientelare, făcută la gura tabloidelor şi a contractelor cu statul.

Criticile lui Preda au deranjat mereu (bomboana pe colivă a fost susţinerea acordată lui Nicuşor Dan), dar de data aceasta au lovit direct în Elena Udrea, care a înregistrat un eşec preelectoral de anvergură şi are şanse bune să îngroape întregul partid. Eşecul alianţei electorale cu UNPR-ul generalului Oprea şi paritatea pe listele de consilieri, care ar fi trebuit să fie indezirabile de la bun început, este rezultatul unei politici al cărei principiu de bază este lipsa oricărui principiu. Încurajarea trădării, a oamenilor lipsiţi de caracter, a şantajabililor şi dosariabililor, culminată cu impunerea lui Piedone, ieşit direct din sacoul model Apaca al lui Dan Voiculescu, ca şef de campanie al PDL, s-a întors împotriva artizanei acestei nefaste strategii. Cu 2 luni înainte de alegeri, PDL nu are candidaţi în 4 sectoare, asta dacă nu cumva defectează şi Onţanu la USL, iar la Primăria Capitalei l-a propus pe Prigoană, copia cu plici a lui Oprescu. La atât se reduce resursa umană marca Udrea, aceste zdrenţe au rămas din prestigiul PDL. » ( Andreea Pora – http://www.revista22.ro/elena-udrea-colivareasa-pdl-14116.html#.T3v0qC4MPPs.facebook )

06/04/2012 Posted by | Aproape Politică..., Bila Albă, Bile De Blog, Blogosfera de +10(zece plus) !!!, Pamflete în fața televizorului..., Vipera | , , , , | Lasă un comentariu

Mult succes, Nașul TV !!!

 

 

 

Felicitări și mult succes, Nașul TV !!! ( http://www.nasul.tv/ )

29/02/2012 Posted by | Bila Albă, Bile De Blog, Blogosfera de +10(zece plus) !!!, Felicitari, Omul Zilei, SIMPATII DE BLOG | , , | Lasă un comentariu

Regina Marica :)))

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

http://baricada.wordpress.com/

16/02/2011 Posted by | Blogosfera de +10(zece plus) !!! | , , , | 2 comentarii

Serial Hunter : Nu ne mai trageti pe stanga !

„Nu inteleg agitatia la cununia dintre PNL si PC, cununie avizata de PSD asa cum declara chiar Dragnea astazi, dovada ca deja si-au asumat rolul de subordonati si nu fac nici un pas fara binecuvantarea fratelui mai mare. Pe langa faptul ca PNL isi vede indeplinita una din cele mai constante preocupari doctrinare de la re-infiintare, aceea de a avea o codita la sigla partidului(PNL-AT, PNL-CD…PNL-PC) in realitate se consfinteste o legatura care exista de multa vreme, aceea dintre liberali si stanga. Si e o legatura cat se poate de logica de care liberalii au tinut cu dintii, daca ne amintim cu cata usurinta i-au dat afara pe pedisti pentru a guverna sustinuti din umbra de PSD, cu cata energie au refuzat sa guverneze cu PDL si apoi cum s-au opus alaturi de stanga oricarei masuri reformiste.

PNL este acolo une ii este locul, acolo unde a fost intodeauna, alaturi de socialisti.

Pana si sigla partidului are in sfarsit o semnificatie clara, o sageata trasa dinspre stanga spre dreapta.

Iar daca inaintasii se rasucesc prea violent in morminte, liberalii de astazi se pot duce sa-i linisteasca spunandu-le ca , intr-un fel, partidul a ramas totusi la dreapta. La dreapta lui Iliescu.”

(autor : Serial Hunter –  http://forum.realitatea.net/showthread.php?t=52179 )


http://forum.realitatea.net/showthread.php?t=52179

08/01/2011 Posted by | Bila Albă, Bile De Blog, Blogosfera de +10(zece plus) !!! | , , , , , , | 1 comentariu

Dan Andronic – Zbaterea bătrânelor javre de presă…

„Se agită. Fac ședințe, strategii, se întreabă cum va arăta viitorul. Sunt strâns uniți, atacă în haită. Pentru că le este teamă. De trecut. Au devenit milionari șantajand cam toți oamenii de afaceri din România. Au strâns averi impresionante vânzând pixul cu care alții, mult mai onești decât ei, scriau articole. S-au specializat în operațiuni de spălare de bani prin tranzacții false de ziare, publicitate mincinoasă, folosind presa pe post de portofel.

Se autointitulează analiști, sperând că astfel vor avea un statut public onorabil. Le place să se considere oamenii de onoare, în sensul în care dacă ai plătit șpaga cerută, ești protejat!

Nu mai au dinți în gură, dar încă salivează când se uită la tortul Puterii. Au încercat să-și tragă o halcă mare, dar au luat-o peste bot. Dacă îi întrebi la ce le mai trebuie, răspund cu o privire tâmpă, de bețiv antipatic. Vor din nou acolo, sus, în vârf, salivând după privatizările la care au participat pe post de instrumente de presiune, de la Romtelecom la BCR, după afacerile cu RAPPS, contractele de publicitate cu Statul, banii negri împărțiți cu politicienii. Se fac că uită de îngroparea dosarelor penale pentru care s-au făcut frate cu Dracul.

Atacă politicienii prin afirmații cu subînțeles, doar-doar va încheia cineva o înțelegere cu ei. Îi acuză de imoralitate, fără să le tresară un mușchi pe față, pentru că au obrazul mai gros decât piele de porc.

Interesant este faptul că îi mai unește un lucru: toate aceste javre de presă au colaborat cu Securitatea. Unii și-au făcut un titlu de glorie din asta, inventând biografii false, fapte eroice, profitând de faptul că lumea nu îi contrazice, din scârbă. Alții au facut presiuni să nu fie calificați ca atare. Iar pentru asta au făcut orice compromis.

De fapt, Compromisul e viața lor! Ling unde au scuipat, dacă sunt plătiți regește. Pentru că indiferent cât de bogați sunt, tot timpul au nevoie de mai mulți bani pentru că le place la nebunie în Bali și pe Coasta de Azur, s-au obișnuit cu avioane private, se îmbată doar cu vin de 300 de euro sticla, au servitori filipinezi, case de mii de metri pătrați.

Dacă ar avea bun-simț s-ar retrage din viața publică, dar de fapt este un nonsens, pentru că dacă ar fi avut bun-simț ar fi rămas gazetari, nu ar fi devenit milionari din șantaj și escrocherii.

De aceea ar trebui izolați. Sau pălmuiți atunci când apar în public. Moral, desigur…

P.S. Sunt dator cu un comentariu legat de materialul publicat de Curentul astăzi. Despre ziariștii plătiți de Realitatea TV. Și v-aș îndemna să faceți o distincție între cei are au fost plătiți pentru o muncă reală și cei care au primit bani pentru a-și vinde conștiința. Diferența trebuie făcută de fiecare dintre noi, o generalizare forțată folosind doar bătrânelor javre de presă.

P.P.S. Pentru că văd că au blocat serverul de la Curentul, puteți citi AICI.”
( http://www.danandronic.ro/zbaterea-b…-de-presa.html )

22/07/2010 Posted by | Bila Albă, Bile De Blog, Blogosfera de +10(zece plus) !!!, Good Point, Vipera | , | 3 comentarii

Dan Andronic – „Va trimite Băsescu PDL-ul în Opoziție, dacă trece moțiunea? Bineînțeles…”

La noi politica se face pe termen scurt. De la o săptămâna la alta, fără multe farafastâcuri, în parametrii unei strategii de supraviețuire. De aceea în ultimele zile a apărut întrebarea : Ce se va întâmpla dacă trece moțiunea de cenzură? Trimite Băsescu PDL în Opoziție? Eu zic că Da, cu atât mai mult cu cât aceasta ar fi, paradoxal, șansa fostului său partid. Argumente sunt o mulțime, dar singurul punct de sprijin împotriva acestei răsturnări de situație ar fi importanța pachetului de măsuri care ar urma să treacă de Parlament.

Deci ce se va întâmpla, după părerea voastră?”  (http://www.danandronic.ro/va-trimite-basescu-pdl-ul-in-opozitie-daca-trece-motiunea-bineinteles.html )

*              *           *

Eu as mai avea un “punct de sprijin împotriva acestei răsturnări de situație” : “perspectiva” unui… Crin Antonescu, prim-ministru ! :( (Mai rau de atit, chiar ca nu se poate ! :) )

08/06/2010 Posted by | Blogosfera de +10(zece plus) !!!, Good Point | , | Lasă un comentariu

Blogosfera de +10(zece) : Răzvan Exarhu – „decât atât, decât”

Un prieten mi-a oferit ceea ce credeam că e forma supremă de aberaţie nascută din utilizarea lui decât. O vânzătoare i-a spus scuzându-se: decât atât avem, decât. El a făcut o criză de râs şi a ieşit fără să mai poată cumpăra ce căutase. Când mi-a povestit, mi s-a tăiat răsuflarea ca în fața unei capodopere.
Atunci am şi avut o viziune a unui viitor foarte apropiat în care copiii vor recita cu voci drăgălașe: eu decât am trei picioare şi abia mă mişc, ţop, ţop. Sau: O, rămâi decât la mine, etc, ale tale doruri toate decât eu ştiu să le-ascult. Ca şi în cazul demodatului Deci, apare uneori o molimă de vorbire care anulează toate diferenţele între clasele sociale.
Astea sunt momentele astrale în care se formulează întrebări fundamentale: pot să iubesc o fiinţă care spune: imi place decât să stau cu tine, sweetheart pentru că eu pe tine te iubesc, decât?!
E indulgenţa o formă de indiferenţă la fel de practică precum nesimţirea? Nu-mi imaginez ceva mai amuzant decât o scrisoare de dragoste serioasă, plină de greşelii de ortografie, cum ar spune autori.  Am exagerat când am spus că se anulează toate diferenţele. Încă îţi poţi da seama că retardatul a făcut liceul chiar în oraș, pentru că vorbitorii lipsiţi de rafinament îl plasează pe decât imediat după predicat sau substantiv.
Eu decât mi-aş petrece restul vieţii cu tine, pe o insulă pustie. O persoană de bun gust încheie fraza cu decât, la adăpostul unei virgule. E clar că dacă foloseşti multe virgule eşti elegant. Cel mai fin este totuşi să dublezi adverbul, tocmai pentru a întări restricţia pe care o exprimă. Eu decât pe tine te iubesc, decât – este formula ideală.
Asta arată că farmacista care l-a terminat de râs pe prietenul meu avea o educaţie aleasă şi a încercat decât să se exprime la standardele cele mai înalte, decât. E clar că un singur decât nu mai e suficient, decât. Sunt convins că decât va schimba definitiv România, mai mult decât politicienii și conspiraţiile secrete. Totul e posibil acum, nimic nu mai ne împiedică.
Poarta către uniunea naţională a tuturor idioţilor e deschisă de acum tot timpul, decât. Iar din punct de vedere minimalist poate fi orice, la perfecţiune – brand de ţară, slogan electoral, nume de multinaţională specializată în orice.
Îmi place mult senzaţia de urgenţă pe care o exprimă, ador fermitatea, seriozitatea, laconismul plin de subtexte, aerul său de vocativ etern care te face să simţi că e mereu nevoie de un semn al exclamării.
Nihil sine Deo se poate în sfârșit traduce frumos prin: Decât nimic fără Dumnezeu, decât.
Am descoperit şi formula de superlativ, care, de altfel, l-a precedat – şi nu poate fi ceva mai nobil ca o astfel de filiaţie: numaidecât.
Dar cel mai tare mă înfior de mândrie imaginându-mi generaţiile care vor veni şi care, atunci când vor ajunge pe cele mai înalte piscuri, cu privirea pierdută în zări li piciorul aşezat mult deasupra nivelului mării, vor putea spune totul dintr-o suflare: Decât!”
publicat în Decât o Revistă, no.1
Razvan Exarhu – Blog (http://razvan.exarhu.ro/decat-atat-decat/?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+exarhu+%28Razvan+Exarhu%29&utm_content=Twitter)

10/05/2010 Posted by | Bila Albă, Bile De Blog, Blogosfera de +10(zece plus) !!! | , | Lasă un comentariu

Blogosfera de +10 (zece) : Dan Tăpălagă – Lenea, criza și populismul stângist

„Cand ii rogi frumos sa iasa de sub maslin si sa puna osul la munca, singura solutie reala de iesire din criza, bugetarii greci raspund cu pietre si sticle incendiare. Doua decenii de lenevie finantata de stat sau de la bugetul UE, trandavie hranita politic intensiv cu populisme si iluzii stangiste, au nascut est-europeanul asistat, lenes, cleptoman, dar extrem de harnic si guraliv cand e sa-si apere lenea si placerea banilor castigati usor. El, lenesul-descurcaret, este supravietuirea si transformarea sub capitalism a lui homo-sovieticus, stramosul indiferent si perfect inutil al noii specii de est-european somnolent in munca, dar sprinten la furat.

  • Tabloidul german Bild, l-a intampinat in data de 6 martie pe premierul grec, aflat in vizita la Berlin, cu o scrisoare deschisa. Printre randurile ei, se citea exasperarea nemtilor fata de indolenta grecilor: „Daca cititi aceasta scrisoare, inseamna ca sunteti intr-o tara diferita de a dvs. Sunteti in Germania. Aici, oamenii lucreaza pana la 67 de ani, si nu au al 14-lea salariu pentru functionarii publici. Aici, nimeni nu  trebuie sa plateasca 1000 de euro mita pentru a obtine un pat in spital. Benzinariile noastre au case de marcat, soferii de taxi taie chitanta iar fermierii nu pacalesc Uniunea Europeana pentru a obtine subventii de milioane cu plantatii de maslini care nu exista. Germania are si ea datorii mari, dar le putem duce. Asta pentru ca ne trezim devreme si muncim toata ziua. Dorim sa fim prietenii grecilor. Din acest motiv, dupa aderarea la euro, Germania a dat tarii voastre 50 mld de euro.”
  • Daca am fi Bild, scrisoarea catre delegatia FMI, inca la Bucuresti, ar suna cam asa: „Daca cititi aceasta scrisoare, inseamna ca n-ati plecat inca din Romania. Ca sa iesim din criza, ati dat tarii noastre 20 miliarde de euro. Noi v-am pacalit cu statistici falsificate, cu surse la buget inexistente sau nerealiste, n-am redus cheltuielile publice si nici n-am concediat pe nimeni. Aici, cei 1.400.000 de bugetari muncesc cateva ore pe zi, patru zile din saptamana, vinerea e zi scurta iar lunea nici iarba nu creste. Aici, oamenii mor in spitale cu spaga cu tot, iar din cei 6 milioane de pensionari, cateva sute de mii au in jur de 40 de ani. Ceva case de marcat avem, chitante la fel, dar banii nu prea ajung in buget, iar cei care ajung sunt repede furati. Daca veti creste taxele sau cota unica, tot degeaba. Banii se vor scurge ca apa in nisip. Asta pentru ca multi dintre noi se trezesc  la pranz si muncesc cateva ore. Dorim sa fim prietenii FMI si UE, dar daca ne puneti la munca iese tambalau ca in Grecia„.

Cum tema eticii occidentale, mimata de catre noile democratii din Est, depaseste aria tabloida, ea merita o analiza ceva mai serioasa.

Prin urmare, care sa fie explicatia ca Guvernul Boc si-a respectat prea putine din angajamentele luate in fata FMI si UE? Incompetenta? Lipsa de curaj? Ideea ca-i mai simplu sa-ti tragi pe sfoara partenerii occidentali decat sa tai in carne vie? Groaza de greve si proteste sociale? Sperietoarea greceasca? Interesele si ambitiile ministrilor din cabinetul Boc? Nepotismul si clientelismul din sistemul public? Legile proaste? Instigarea zilnica la revolta sociala, manipularile din presa, isteria de la Realitatea TV si Antena 3? Din toate cate putin. Insa marea problema ramane specia-parazit, cocolosita de toate guvernele, inclusiv de cabinetul Boc.

Nici un om rational n-a pretins masuri impopulare de la un Guvern aflat in plina campanie electorala. Dar asta s-a incheiat in decembrie 2009. De atunci, nu s-a intamplat nimic. Ce a oprit cabinetul Boc sa dea afara din sectorul public 10.000 de oameni in luna ianuarie, 20.000 in februarie, alte cateva zeci in luna urmatoare si tot asa? De ce sa platim mai departe o administratie publica obeza si ineficienta?

Una din explicatiile de la Cotroceni, via Sebastian Lazaroiu, ar fi ca Guvernul conduce cu ochii pe televizor. Altfel spus, ca-i slab de inger. Adevarat, Realitatea TV si Antena 3 sunt astazi ciomagul media inchiriat de PSD si PNL. Ambele partide se arata preocupate de soarta pensionarilor, somerilor, de viitorul functionarilor de la stat. In opozitie fiind, PSD si PNL nu-si bat capul cu idetificarea resurselor, nu cauta solutii reale pentru depasirea crizei economice. Cele doua partide se limiteaza la tipete stridente si lacrimi pe umerii asistatilor si bugetarilor. Atat.

Adevarat, guvernarea este responsabilitatea Guvernului. Dar, in vremuri de criza cumplita, opozita ar putea arata ceva mai multa decenta.

La fel ca in anii ’90, si presa, cu rarisime exceptii, se pozitioneaza impotriva reformelor structurale. Televiziunile adopta un discurs ultra-populist care, spera ele, le va aduce mai multa audienta. Pe langa asta, televiziunile de stiri au devenit parte a sistemului anti-reformist.

L-am auzit, de pilda, miercuri, pe domnul Emil Hurezeanu vorbind la Realitatea TV argumentat si, ca de obicei, patrunzator, despre problema inadaptarii Estului la modelul capitalist occidental. Etica ortodoxa pare mai putin compatibila cu spiritul capitalismului. S-ar putea, mai spunea dl Hurezeanu, ca protestele violente din Grecia sa ridice chiar problema esecului aderarii Estului la zona euro, tocmai pentru ca in Est munca si respectul fata de regula capata alt sens.

Pozitia d-lui Hurezeanu ar fi demna de comentarii mai ample daca n-ar fi subminata, in mod ridicol, de pozitia domniei sale de sef peste ceva putred si foarte balcanic. In calitate de presedinte al trustului Realitatea Catavencu, dl Hurezeanu semneaza proteste ca televiziuinea controlata de Sorin Ovidiu Vantu e controlata de fisc. Las la o parte tacerea totala, lipsa de ecou  – altfel firesti. Nu te poti solidariza cu un trust suspectat de evaziune fiscala pe scara industriala. Nu te poti solidariza cu un trust administrat de lideri sindicali care, pe de-o parte, latra in strada ca Guvernul creste taxele, iar pe de alta parte sunt cercetati penal ca au furat milioane de euro si n-au platit taxe la stat. Asa ceva in Germania – tara in care domnul Hurezeanu a facut o vreme cariera de dizident inainte de ’89 – ar fi de neimaginat.

Inchizand paranteza: da, presiunea uriasa a opiniei publice, exercitata prin televiziunile de stiri, va fi speriat, poate, Guvernul Boc. Dar un guvern condus de talk-show-urile de la televizor nu merita puterea. Se cheama ca e un guvern slab, fricos, ineficient. Alfel se explica, poate, neputinta Guvernului Boc in fata crizei. Cei mai multi dintre ministrii sai gandesc ca in anii ’90, stangist, populist si cu ochii pe sondaje. Ar lua orice masuri care sa racoreasca poporul (vezi nerozia stangista a lui Berceanu cu supraimpozitarea posesorilor de Q7), dar sa menajeze specia lenesului-descurcaret, sa-l tina in viata. Or, grija unui adevarat guvern de dreapta n-ar trebuie sa fie protectia sociala, ci productia, expandarea sectorului privat si diminuarea cheltuielilor in sectorul public. Sa se ocupe stanga de bugetari si pensionari. Insa PDL n-a schimbat inca generatia de lideri crescuti la scoala de gandire iliesciana care a dominat ultimele doua decenii. Basescienii n-au ajuns inca sa faca masa critica, iar calitatea multora lideri din noua generatie lasa de dorit.

Apoi, PDL se zbate sub presiunea alegerilor interne. Ministrii cu ambitii politice in interiorul partidului nu pot fi imaginati riscand masuri nepopulare care le-ar periclita cariera. Viitorul lui Emil Boc depinde de greii partidului, greii partidului fug de reforme din spirit de autoconservare. In acest timp, tara se prabuseste din cauza unor interese meschine. Cu astfel de guverne, Romania e condamnata la moarte sigura.

Lenesul-descurcaret roman, ceva mai bleg totusi decat confratele sau grec, populeaza astazi intreg sistemul public, sector tinut in viata de un procent mic de oameni dedicati si muncitori. Specia a proliferat si in jurul afaceristilor de partid, cu dintii infipti in resursa publica. Etica muncii, constiinta lucrului bine facut, transpiratia asidua si respectul fata de reguli nu intra in setul ei de valori.

Concedieri masive in sectorul public si intarirea mecanismelor de sanctiune si control, de ordin fiscal si juridic, par astazi singurele masuri care ar putea evita, pe termen lung, grecizarea Romaniei. Cresterile de taxe – adica bani luati de cei putini din sectorul privat care inteleg sa respecte reguli minimale ale eticii capitaliste – vor hrani mai departe, cot la cot cu populismul stangist, noua specie din Est. Munca si lege. Si specia rea se poate stinge peste cateva generatii.”( Dan Tapalaga – HotNews.ro ) __________________

07/05/2010 Posted by | Bila Albă, Bile De Blog, Blogosfera de +10(zece plus) !!! | , | 3 comentarii

Cristian Tudor Popescu : Țara de Sus

„Spuneţi: Polonia, polonezi. Care e prima imagine care vă vine în minte? Eu am în faţa ochilor coloanele înspăimântătoare de blindate germane, o Invincibila Armada terestră rupând în şenile pământul Poloniei. Se aude un fornăit de cal. Prim-plan pe cizma cu pinteni în scăriţa şeii. Calul, care se balegă scurt; călăreţul trage de dârlogi. Vedere de sus, din aer, trâmba de călărime poloneză în faţa puhoiului de oţel, verdele câmpiei. O comandă răcnită, caschetele aruncate de pe cap, săbiile smucite înainte şi ceea ce nu e o secvenţă din Lord of the Rings, e realitatea toamnei lui 1939, se întâmplă: şarjă de cavalerie împotriva tancurilor.

Sâmbătă, în faţa avionului prezidenţial polonez a fost armata ceţii. De trei ori a încercat s-o străpungă, cu o încăpăţânare pe care românii, de pildă, ar numi-o nebunie. Nu ştiu dacă preşedintele Kaczynski însuşi le-a ordonat piloţilor să şarjeze, dar parcă aeronava în care se afla elita politico-militară a Poloniei refuza să se lase îndepărtată, la Minsk sau Moscova, de Katynul umbrelor a mii de înaintaşi omorâţi metodic cu câte un glonţ de pistol în ceafă. Gestapoul sovietic, GPU sau NKVD, avea vocaţia artizanalului, a lucrului la bucată, nu lichida la snop, cu gaze sau cuptoare, fiecărui ofiţer polonez prizonier i s-au luat ceasul şi centura, i s-a pus un şbilţ de gât, care îi lega şi mâinile la spate, a fost apoi împins într-o cameră subterană surdă, cu pereţii deja stropiţi de ploaia de sânge. Doi îl ţineau de umeri, al treilea trăgea în ceafă, de la 1 m. Glonţul ieşea de obicei prin frunte. Apoi cadavrul era tras afară pe un jgheab de piatră, se aruncau găleţi de apă. Vocea şefului de abator intona funcţionăreşte: Sleduiuşcii! (Următorul!). Când un camion se umplea, pornea încet, cu viteza a doua, către gropile comune din pădure. Când se umplea o groapă, buldozerele împingeau malul de pământ. Un ins cu un furtun de pompier stropea mormântul uriaş ca să se aşeze pământul şi să răsară repede iarba.

Masacrul de la Katyn vorbeşte despre cât de periculoşi îi considera Stalin pe curajoşii polonezi. De trei ori în istoria ei a încetat Polonia să existe ca stat, ciopârţită de marile puteri. Şi totuşi, spiritul acestui popor a rezistat dincolo de pământ şi apă, de râu şi ram. În „Cenuşa” lui Andrzej Wajda, Napoleon merge cu mâna la spate în mijlocul trupelor lui multinaţionale care luptă în Spania. Întinşi pe pământul bolovănos, ciungi, ologi, orbi, unii fără faţă, alţii cu maţele scăpate afară din burtă, soldaţii murmură ca pe o litanie „Vive l’empereur!… Vive l’empereur!… Vive l’empereur!…” Şi dintr-o dată, un tânăr aproape mort se ridică într-o mână, ca un spectru şi răcneşte răguşit: „Vive la Pologne!” Strigătul acesta a sărit peste veac, a străbătut războaiele mondiale, fascismul, comunismul, a răsunat ca o sirenă în portul Gdansk şi s-a adunat în trupul firav şi încovoiat al lui Karol Wojtyla. Imperiul călăilor de la Katyn s-a prăbuşit sub apăsarea iubirii de Dumnezeu şi de oameni a unui polonez.

Preşedintele Kaczynski este urmaşul cavalerilor care au luptat cu tancurile. A încerca aterizarea lângă Katyn, după trei ratări, însemna, potrivit regulilor aviaţiei, un risc enorm, dar pentru el, cred, însemna a nu da bir cu fugiţii de la întâlnirea cu strămoşii.

Preţul plătit este devastator, 96 de morţi, majoritatea vârfuri politico-militare. Ce se va întâmpla acum?

Chiar dacă în Tupolevul 154 ar fi pierit jumătate din populaţia Poloniei, ţara ar fi rămas în picioare. Pentru că există o Polonie deasupra capetelor polonezilor, în văzduh, care nu se va prăbuşi niciodată.

N-ar trebui să întreb ce voi întreba acum. Dar o s-o fac.

Dacă, Doamne fereşte şi apără, România ultimilor 20 de ani ar fi trecut printr-o tragedie asemănătoare, oare câte ţări ar fi declarat doliu naţional pentru noi?” (Gândul/13.04.2010 )

13/04/2010 Posted by | Bila Albă, Bile De Blog, Blogosfera de +10(zece plus) !!!, Cuvintele Lipsa | , , | 1 comentariu